Ce trebuie sa stii daca vrei sa parcurgi Creasta Fagarasului

Creasta Fagarasului este un paradis peisagistic, uneori stancos, alteori inierbat, golas si mangaiat de vanturi, purificat de ploi, inundat de ceturi, ori scaldat in soare, cu lacuri glaciare racoritoare, piscuri ascutite ce strapung norii si poteci interminabile care te indeamna la meditatie. Este o lume aflata mai aproape de cer, de unde noaptea poti calatori cu privirea printre stele. Chiar daca nu esti superstitios, probabil, vei deveni in timp ce vei urmari caderea perseidelor si vei realiza ca nu ai in minte atatea dorinte pentru fiecare stea cazatoare in parte.

IMAG3419cresta fagarasului
Lacul Avrig vazut din Portita Avrigului, la apus

Captivati de maretia Muntilor Fagaras si de salbaticia acestora, drumeti din lumea intreaga vin sa le strabata cararile. Aici, spre deosebire de alti munti din Europa, inca se mai pot intalni turme de capre negre ce alearga fara teama pe peretii prapastiosi, ursi speriosi, aflati cateodata din intamplare pe traseu, marmote camufrate printre stancile de aceeasi culoare, si multe alte vietati mari si mici ce salasuiesc in padurile bogate de la poalele muntelui. Fiecare anotimp aduce trecatorului bucurii noi, pe culmile si vaile fagarasene, insa parca nimic nu se compara cu lunile august si septembrie, cand se coc delicioasele fructe de padure. Poti culege nestingherit afine, merisoare, mure, zmeura, toate naturale, proaspete si pline de gust. Ce mic dejun sau gustare pot fi mai sanatoase si mai delicioase?

IMG_1418cresta fagarasului
Marmota din Muntii Fagaras
IMAG5973cresta fagarasului
Fructe de padure – gustari sanatoase servite pe Creasta Fagarasului

Traversarea Creastei Fagarasului, de la vest la est sau invers, este unul dintre cele mai dificile si provocatoare trasee de lunga durata din Romania, avand portiuni tehnice, amenajate cu lanturi, pentru a putea fi depasite fara a utiliza hamuri si corzi. Traseul de creasta este marcat cu banda rosie, din apropiere de Localitatea Turnul Rosu si pana in Plaiul Foii, are o lungime de aproximativ 100 de km si o diferenta de nivel semnificativa, trecand prin trei din cele opt varfuri de peste 2500 de metri ale crestei: Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527 m) si Moldoveanu (2544 m). Cei dornici sa respire aerul rarefiat al inaltimilor se pot abate de la traseul principal, mergand pe unele secundare, pentru a urca si pe varfurile: Vanatarea lui Buteanu (2507 m), Dara (2501 m) si Hartopul Darei (2506 m). Se poate ajunge si pe varfurile Lespezi (2522 m) si Cornul Caltunului (2505 m), insa necesita timp de abatere indelungat iar portiunea dintre Vf. Lespezi si Cornul Caltunului este nemarcata si nerecomandata celor fara experienta in catarare. Parcurgerea Crestei Fagarasului necesita o conditie fizica buna, formata prin drumetii anterioare.

Creasta Fagarasului este acoperita cu zapada o lunga perioada din an, devenind impracticabila din cauza pericolului de avalansa. Clima racoroasa din regiune mentine omatul netopit pe anumite portiuni, pana in luna august. Lunile iunie si iulie nu sunt indicate pentru parcurgerea crestei deoarece vremea este instabila, si exista pericolul aparitiei furtunilor cu descarcari electrice. Acestea se pot forma foarte rapid, nelasand timp drumetului sa se poata retrage la adapost. Cea mai potrivita perioada pentru a traversa Creasta Fagarasului ramane sfarsitul verii si inceputul toamnei, in lunile august si septembrie.

IMAG1366cresta fagarasului
Coborare de pe Negoiu spre Strunga Doamnei, la sfarsit de iunie.

De unde este mai bine sa incepi traseul, de la vest la est sau de la est la vest? Partea vestica a Crestei Fagarasului este mai stancoasa, cu lanturi si portiuni care mentin atentia incordata. Treptat, cu cat avansezi spre est, traseul devine mai lin, cu poteci lungi si inierbate. In concluzie, probabil ca este mai bine ca, in primele zile, cand organismul este odihnit, sa traversezi portiunile dificile, urmand ca in zilele cand deja s-a instalat oboseala in corp, sa mergi pe drumul mai usor. Alegerea este, bineinteles, a fiecaruia.

Pentru cei care s-au hotarat sa porneasca la drum, pe Creasta Fagarasului, am scris in cele ce urmeaza cateva informatii utile despre:

  • Punctele de interes ale traseului
  • Refugiile intalnite pe drum
  • Sursele de apa existente pe Creasta Fagarasului
  • Echipamentul necesar

Puncte de interes pe Creasta Fagarasului

Le voi enumera, in ordine, de la vest la est. Le puteti urmari in paralel si pe harta de la finalul articolului.

Lacul Avrig. Este primul lac glaciar de pe traseu. Drumetii care au o forma fizica buna, pot ajunge la el chiar din prima zi, pornind din Localitatea Turnu Rosu. In jurul sau se poate campa pe iarba, zona fiind deosebit de frumoasa datorita peretilor stancosi inconjuratori. Cei care aleg sa doarma in sacul de bivuac, sub cerul liber, vor avea ocazia sa priveasca aglomeratia de stele, cu conditia ca vremea sa permita acest lucru. La aproximativ doua ore de Lacul Avrig, mai sus, se afla Refugiul Scara.

Varful Scara (2306 m). Este unul dintre varfurile impresionante ale Crestei Fagarasului, deoarece pe fata lui estica par a curge, spre vale, cascade de grohotisuri. E doar o iluzie creata de imaginea peretelui descompus, din cauza conditiilor meteorologice aspre din zona si a compozitiei rocilor. De pe Varful Scara, se coboara in Saua cu acelasi nume, timp de 20 de minute, pe marcajul principal, ajungandu-se la Refugiul Scara.

IMAG3430cresta fagarasului
Varful Scara din Muntii Fagaras

Custura Saratii. Incepe de la Varful Serbota (2331 m), se termina in Saua Cleopatrei si are reputatia de a fi cel mai dificil traseu marcat din muntii nostri. Desi portiunea masoara aproximativ 1 km, imediat ce-i privesti poteca, care coboara si urca pe o creasta foarte stancoasa si aeriana, in minte iti apar tot felul de variante ocolitoare ale traseului, doar, doar sa nu ai de infruntat necunoscutul inspaimantator. Pentru cei care se simt nesiguri, cu frica de inaltime, chiar exista o ruta ocolitoare a Custurii Saratii, ce merge descendent de pe Varful Serbota, in valea din dreapta, pe marcaj banda galbena si apoi urca pana in Saua Cleopatrei, unde intersecteaza din nou marcajul de creasta. Totusi, desi pare dificila, Custura Saratii este amenajata cu lanturi ajutatoare iar, pentru a o parcurge in siguranta, este necesara atentie sporita si un minim de pricepere la catarare, ori o persoana care sa-ti indice miscarile potrivite si, eventual, pozitia prizelor. Drumetii pasionati sa strabata portiuni stancoase si expuse, vor simti ca prind aripi pe acest traseu, asemeni unor vulturi, putand sa “zboare” cu privirea de pe lespezile asprite de vanturi, pana in adancul vailor acoperite de grohotisuri si bolovani, ori chiar mai departe de acestea, printre paduri dese, spre poalele muntelui, pana ce vor intalni in departare linia orizontului. Oricat ar fi de spectaculoasa Custura Saratii, nu este indicata parcurgerea ei pe vreme nefavorabila.

IMAG3441cresta fagarasului
Custura Saratii
IMAG3445cresta fagarasului
Custura Saratii

Varful Negoiu (2535 m). Este al doilea varf ca inaltime din Carpatii romanesti si are forma unei piramide stancoase impunatoare. De la inaltimea lui se poate admira, in toata splendoarea ei, Creasta Fagarasului. Sunt putine zilele in care Varful Negoiu nu este inconjurat de nori si de vanturi puternice, iar urmele iernii se pot vedea pana tarziu, in august, sub forma limbilor netopite de zapada. In lunile iulie, august si septembrie, multi drumeti il urca, unii in forta, altii gafaind, cu ultimele puteri, deoarece ascensiunea pe Negoiu este destul de solicitanta pentru incepatori. Mai multe despre cum poti ajunge intr-o drumetie de o zi pe Vf. Negoiu am scris aici.

Strunga Doamnei. Traseul de creasta trecea initial prin Strunga Dracului insa, in urma unor caderi de pietre, s-a stabilit ca acesta este in continuare periculos si, de aceea, se recomanda coborarea prin Strunga Doamnei, pe banda galbena. Strunga Doamnei este amenajata cu lanturi ce inlesnesc coborarea abrupta si stancoasa.

IMAG1374cresta fagarasului
Strunga Doamnei

Portita Caltunului (2259 m) si Lacul Caltun ( aprox. 2130 m). Din portita Caltunului se poate admira, mai ales in lumina calda a dupa-amiezii, privelistea deosebita a Lacului Caltun, a varfului Laitel si a Crestei Estice a Fagarasului. De aici se coboara spre lac printre bolovani, pe lespezi imense, traseul nefiind dificil. Langa lac se poate campa sau, in masura in care sunt locuri disponibile, se poate innopta in Refugiul Caltun.

IMAG3463cresta fagarasului
Lacul Caltun vazut din Portita Caltunului

Lacul si Cabana Balea (aprox. 2045 m). In aceasta zona exista posibilitati de cazare, de refacere a proviziilor alimentare si chiar de retragere din creasta, in caz de nevoie putand lua o masina de ocazie. Banda rosie trece pe deasupra Lacului Balea, fara sa-l intersecteze, asa ca, cei care doresc sa ajunga in zona cabanei si a lacului pot sa coboare fie din Saua Paltinului (banda albastra), fie din Saua Caprei (triunghi albastru). Ambele variante sunt marcate, avand aproximativ aceeasi diferenta de nivel. Din Balea pana la Lacul Capra – aflat pe traseul de creasta, se urca aproximativ o ora.

Lacul Capra (aprox. 2230 m). Este un loc excelent de campare, mai ales daca cerul nu este acoperit de nori. Soarele lumineaza zona pe tot parcursul zilei, facand-o perfecta pentru o zi de relaxare si odihna. De la Lacul Capra se poate urca, optional, si pe Varful Vanatarea lui Buteanu (2507 m).

Fereastra Zmeilor (aprox. 2175 m). Este o formatiune calcaroasa interesanta, creata de ploi, vanturi si, probabil, zmei 🙂 , care are forma unei arcade. De aici se poate cobori timp de un sfert de ora pana la Refugiul Fereastra Zmeilor.

IMAG3616
Fereastra Zmeilor

“La trei pasi de moarte” (aprox. 2170 m). Este o zona expusa, amenajata cu lanturi, care necesita atentie. Totusi nu este atat de dificila pe cat s-ar deduce din denumirea ei.

Varfurile Arpasul Mare (2468 m) si Mircii (2470 m). Cele doua varfuri au o inaltime considerabila si sunt unite de o creasta scurta. De pe ele se vede frumos panorama fagaraseana, lacul Podul Giurgiului si continuarea Crestei Estice spre varfurile Vistea si Moldoveanu. Arpasul Mare este unul dintre varfurile domoale si inierbate, pe cand Varful Mircii are o coborare mai abrupta, printre stanci.

IMAG3500cresta fagarasului
Priveliste de pe Varful Mircii spre Vistea si Moldoveanu

Lacul Podul Giurgiului ( aprox. 2140 m). Este un lac glaciar langa care se poate campa, dar are dezavantajul ca, seara, soarele ajunge mai devreme in spatele crestelor inconjuratoare si intregul loc devine umbros si racoros.

Saua Podragului (2301 m). De aici se poate admira Valea Podragului, cu lacul si cabana ce-i poarta numele. Din aceasta sa se poate cobori pana la Cabana Podragu, aproximativ 200 de m diferenta de nivel. Traseul nu face parte din drumul de creasta, dar poate fi folosit pentru retragere, in caz de vreme nefavorabila.

IMAG3508cresta fagarasului
Cabana si Lacul Podragu

Varful Vistea Mare (2527 m) si Varful Moldoveanu (2544 m). Cele doua varfuri sunt unite de o creasta stancoasa si aeriana, amenajata cu lanturi pe portiunile tehnice. Acest traseu este marcat cu punct rosu si trebuie realizat dus-intors. Urcarea pe Varful Vistea Mare este destul de solicitanta, asa ca, inainte de a porni spre Moldoveanu, este binevenita o scurta pauza. Astfel, nu mai apare nevoia de a te opri in regiunile expuse ale crestei. Uneori aceasta zona este intens circulata, din cauza faptului ca Varful Moldoveanu este cel mai inalt varf din Carpatii Romanesti. Aici se gaseste si unul dintre cele mai bune locuri de admirat panorama Crestei Fagarasului. Pe Varful Moldoveanu exista o cutie metalica in care sunt adapostite de ploi, ninsori si vreme rea, caietele in care fiecare drumet si-a notat data venirii, numele si cateva ganduri ori emotii traite. Deschide-l, citeste si scrie la randul tau.

IMAG2702cresta fagarasului
Varful Moldoveanu la sfarsit de iunie

Portita Vistei (2317 m). De aici, in dreapta fata de creasta, porneste superbul traseu pe Valea Rea, despre care am mai vorbit, iar in dreapta lui se zareste Lacul Iezerul Triunghiular. Se poate cobori pana la lac si campa acolo sau, daca sunt locuri la Refugiul Vistea, se poate inopta inauntru. Dimineata devreme, lacul este luminat de soare. Incepand din Portita Vistei, traseul de creasta va fi domol pana la finalul acestuia, fara zone stancoase sau grohotisuri.

IMAG6017cresta fagarasului
Coborare de pe Varful Vistea Mare spre Refugiul Vistea

Varful La Fundul Bandei (2454 m). Este o zona care ofera o priveliste superba asupra varfurilor inierbate din jur, pana inapoi spre Vistea si Moldoveanu, si asupra Lacului Urlea, aflat pe partea cealalta a muntelui, in stanga fata de traseu. De aici se poate urca pe Varfurile Dara si Hartopul Darei, abatandu-te de la traseul marcat aproximativ jumatate de ora.

IMAG3545cresta fagarasului
Lacul Urlea

Varful Comisu (1883 m). Se afla in apropiere de Refugiul cu acelasi nume si dezvaluie o panorama deosebita asupra Pietrei Craiului si a Lacului de acumulare Pecineagu. De pe Varful Comisu, traseul de creasta coboara spre Cantonul Rudarita si Plaiul Foii. De-a lungul potecii prin padure se gasesc tufe de zmeura. Din cauza defrisarilor, in zona au fost create numeroase drumuri si, de aceea, marcajul poate fi pierdut cu usurinta, mai ales ca nu mai este foarte vizibil. Traseul incarcat pe GPS este de mare ajutor!

IMAG3582cresta fagarasului
Varful Comisu. Privelite din Muntii Fagaras spre Piatra Craiului

 

Refugii pe Creasta Fagarasului

Le voi enumera in ordinea lor, de la vest la est. Le puteti urmari si pe harta de la finalul articolului.

Refugiul Scara (2146 m). Este primul refugiu din creasta la care se poate inopta, insa este destul de departe de localitatea de pornire, Turnul Rosu. De aceea, este de preferat sa nu se planifice ramanerea in prima noapte aici, ci langa Lacul Avrig sau mai inainte de acesta, in functie de conditia fizica a fiecaruia. Paturile sunt din fier si au aspect de gratar. Refugiul are o capacitate de aproximativ 10 locuri.

Refugiul Caltun (2150 m). Langa Lacul Caltun se gasesc doua refugii, cel vechi, de culoare galbena, care este chiar langa apa, si cel nou, de culoare verde, aflat mai sus de lac, pe poteca marcata cu banda rosie. Refugiul nou are paturi de lemn, panouri solare, prize si este in stare foarte buna. Are o capacitate de 22 de locuri.

IMG_9383cresta fagarasului
Refugiul Caltun Nou

Refugiul Fereastra Zmeilor (2068 m). Se gaseste in apropiere de creasta dar, pentru a ajunge la el, trebuie coborat din Fereastra Zmeilor, in dreapta, pe marcaj triunghi galben, aproximativ 15 minute. Paturile din fier sunt acoperite cu lemn. Refugiul are o capacitate de aproximativ 12 locuri.

Refugiul Vistea Mare (2310 m). Refugiul se gaseste la jumatate de ora de coborare de pe Varful Vistea Mare si se afla pe traseul de creasta. Paturile sunt din lemn. Are o capacitate de 10 locuri.

Refugiul Sambetei (2196 m). Se afla pe traseul marcat cu banda rosie, chiar in Fereastra Mica a Sambetei. Este construit dupa aceeasi structura ca refugiile Scara si Fereastra zmeilor. Are o capacitate de aproximativ 10 locuri.

IMAG3534cresta fagarasului
Refugiul Sambetei, din Fereastra Mica a Sambetei

Refugiul Zarna (1936 m). Este un refugiu in stare foarte buna, cu paturi de lemn. Are o capacitate de aproximativ  10 locuri. Mai jos de refugiu, spre sud, in vale, la aproximativ 50 de metri se afla o stana. Aici isi paste oile un om primitor si iubitor de vorba. Cei care il viziteaza nu se intorc niciodata cu stomacul gol, deoarece omul ii invita la branza fara sa le ceara nimic in schimb. Noi dupa ce am fost intampinati cu atata bunatate, a doua zi, cand l-am zarit trecand cu oile pe langa refugiu, i-am daruit la randul nostru niste batoane de ciocolata, iar el le-a primit bucuros. Asa-i frumos in viata, daca ii poti face un bine cuiva, sa-i faci si, din putinul tau, sa dai si altora.

Refugiul Curmatura Bratilei (2122 m). Refugiu mic, sub forma de iglu, cu paturi din fibra de sticla. Din pacate in interior pot dormi doar 2-3 persoane deoarece restul paturilor sunt dezafectate. Se afla chiar in Curmatura Bratilei, pe traseul de creasta.

IMAG3573cresta fagarasului
Refugiul Curmatura Bratilei

Refugiul Berevoiescu ( 2262 m). Refugiul nou se afla dincolo de Varful Belia Mare (2295 m), in stanga traseului. Este sub forma de iglu mic, cu paturi din fibra de sticla. Are o capacitate de 6-8 locuri. Refugiul vechi se afla in dreapta traseului si se vede din poteca, insa nu mai este folosibil.

Refugiul Comisu (1865 m). Refugiu mic, sub forma de iglu. Are o capacitate de 6-8 locuri. Se gaseste in apropiere de Varful Comisu, pe poteca marcata cu banda rosie.

Este bine sa tinem cont ca, in refugiile montane, au prioritate cei care se afla in dificultate, din diferite motive, si nu cei carora “le este greu” sa-si campeze cortul, chiar daca acestia din urma au ajuns primii! Deci, nu va lasati acasa cortul, ori sacul de bivuac, in ideea ca veti dormi in refugii! De asemenea, chiar daca ghinionul face sa gasiti refugiul neingrijit si plin de gunoaie, puteti sa daruiti putin din timpul vostru pentru a face ordine si curatenie, sau cel putin sa nu lasati in urma voastra resturi peste cele deja existente.

 

Surse de apa pe Creasta Fagarasului

Le voi enumera in ordine, de la vest la est. Le puteti urmari pe harta de la sfarsitul articolului. Lista izvoarelor nu este completa, insa va poate fi de folos daca doriti sa carati mai putina apa pe traseu. Un filtru de apa pentru drumetie este util celor care doresc sa se asigure ca apa este suta la suta curata sau celor care doresc sa o filtreze direct din lacuri. In lipsa acestuia apa izvorata direct din pamant ar trebui sa fie potabila, fiind filtrata natural.

IMAG1396cresta fagarasului

Fantana cu apa potabila din Localitatea Turnul Rosu. Se gaseste chiar inainte de intrarea in traseu, pe drumul asfaltat.

Izvorul amenajat de la Troita. Se afla putin mai inainte de Manastirea Turnu, pe drumul forestier.

Izvorul de sub Vf. Chica Fedelesului. Apa izvoraste din pamant. Este vizibil din poteca.

Izvorul de sub Varful Suru. Apa izvoraste din pamant. Este vizibil din poteca.

Izvoarele de langa Lacul Avrig. Unul este in dreapta traseului de coborare spre lac, iar celalalt in stanga, dar mai jos. Noaptea se pot identifica dupa susuratul lor iar ziua se vad potecute spre ele. Ambele izvorasc din pamant.

Izvorul de sub Refugiul Scara. Se gaseste mai jos de Refugiul Scara, pe valea din dreapta fata de traseu. Se coboara aproximativ 50 de metri. Apa izvoraste din pamant. De aici pana la Lacul Caltun nu sunt alte surse de apa, iar drumul este foarte solicitant.

Izvorul de la Lacul Caltun. Se coboara pe traseul spre Piscul Negru (marcaje: cruce albastra, triunghi albastru) aproximativ 150 de m si, chiar inainte de indicatorul de bifurcatie a traseelor, exista un loc unde apa izvoraste din pamant. Mai exista posibilitatea de a gasi apa si pe peretele Lespezilor, in spatele refugiului vechi, unde se zaresc stancile umede. Eu am preferat varianta din vale.

Izvorul din Saua Paltinului. Se gaseste in stanga potecii, chiar la inceputul urcarii in Saua Paltinului.

Izvorul din apropiere de Saua Caprei. Se afla la coborare din Saua Caprei, inainte de lac, pe drumul de creasta.

Izvoarele din stanca inainte de Fereastra Zmeilor. Curg pe peretele stancos, din stanga traseului, cu aproximativ un kilometru inainte de Fereastra Zmeilor.

Izvorul de la Lacul Podul Giurgiului. Din dreptul lacului se urmeaza poteca care ocoleste lacul prin stanga, timp de doua minute, pana ce se ajunge la locul in care apa izvoraste din pamant. Este ultimul izvor inainte de urcarea pe Varful Moldoveanu, iar urmatorul este abia in zona Lacului Iezerul Triunghiular. In iulie si, uneori, la inceput de august poate fi acoperit cu limbi de zapada.

Izvoarele de deasupra Lacului Iezerul Triunghiular. Se coboara in Valea Rea, pe traseul marcat cu triunghi rosu care coboara spre lac. Cam la jumatatea traseului dintre Portita Vistei si Lac, spre dreapta, se desprinde o potecuta firava, nemarcata. Mergand pe ea, la aproximativ cinci minute se intalneste izvorul. O alta posibilitate ar fi coborarea din dreptul Refugiului Vistea, spre Valea Rea, pana se intalnesc grohotisurile pe panta abrupta si inierbata. Urmarindu-le pe acestea in jos se va gasi si izvorul. Eu am preferat prima varianta, deoarece mi s-a parut mai accesibila.

Izvorul din apropiere de sub Varful Galbenele. Dupa saua Galbenele se coboara in vale, vreo 30 de m, spre zona cu balti. Baltile sunt adapate de un izvor aflat putin mai sus de ele.

Izvorul din Fereastra Mare a Sambetei. Chiar din Fereastra se coboara putin, cam 20 de m, pe valea din dreapta traseului, pana se intersecteaza o potecuta  ce merge pe curba de nivel, pe peretele drept al vaii. Izvorul se afla la aproximativ 100 de m, pe aceasta carare nemarcata.

Izvorul din Curmatura Zarnei. Din dreptul Refugiului se coboara aproximativ 50 de m, pe valea din dreapta. Izvorul se gaseste in apropiere de stana, asa ca este bine sa-ti faci simtita prezenta din timp pentru ca ciobanul sa-si linisteasca cainii.

Izvorul de langa Varful Zarna. Este situat pe traseu, chiar inainte de varf. Izvoraste din pamant.

Izvorul din apropiere de Refugiul Berevoiescu. Este situat chiar langa poteca, intre refugiul vechi si refugiul nou. Este de preferat sa luati apa cat sa va ajunga pana la izvorul din apropiere de Plaiul Foii, deoarece, pentru a ajunge la izvorul Comisu, este necesara o abatere destul de mare de la traseu.

Izvorul din apropiere de Refugiul Comisu. De la refugiu se coboara pe traseul de creasta pana se zareste spre stanga o poteca printre brazi, marcata cu triunghi albastru. Se merge pe triunghi albastru aproximativ 400 de m, pana ce se intalneste izvorul.

Izvorul din apropiere de Plaiul Foii. Se gaseste pe drumul forestier care duce de la Cantonul Silvic Rudarita, la Plaiul Foii. Se afla pe partea dreapta a drumului, la aproximativ 3 km inainte de Plaiul Foii.

 

Echipamentul necesar pentru parcurgerea Creastei Fagarasului

Cea mai buna perioada a anului pentru traversarea Crestei Fagarasului este la sfarsitul verii si inceputul toamnei, in lunile august si septembrie, cand vremea este stabila, fara furtuni imprevizibile cu descarcari electrice, iar limbile de zapada din traseu s-au topit, eliberand potecile. Iarna inzapezeste destul de repede meleagurile fagarasene, transformand cararile simple in zone foarte riscante. Clima de pe Creasta Fagarasului nu se compara cu cea existenta la deal sau la ses. Aici, chiar si in timpul verii, noaptea, temperaturile scad pana la limita inghetului, iar ziua, ploile reci, norii umbrosi si vanturile puternice te pot aduce in pragul hipotermiei, in lipsa unui echipament adecvat. Alegerea echipamentului se face in functie de conditiile meteorologice, conditiile din traseu si de necesitatile individuale. De exemplu, daca sunt anuntate zile ploioase se vor lua suficiente haine de schimb, daca pe traseu inca se intalnesc limbi de zapada, se vor adauga in rucsac si coltarii, persoanele mai friguroase isi vor lua un sac de dormit mai calduros etc. Avand in vedere ca va fi carat in spate timp de 4-7 zile, este esential sa fie cat mai usor si mai simplu de organizat. Rucsacul meu, fara apa, nu a depasit 11 kg. Am sa prezint, in cele ce urmeaza, o lista cu echipamentul pe care l-am folosit in traversarea Crestei Fagarasului, in luna august. Puteti imbogati sau simplifica lista aceasta dupa trebuinta.

IMAG1347

  • Rucsac de 45 litri (+ husa impermeabila, in caz ca pelerina de ploaie nu acopera si rucsacul)
  • Harta si traseele incarcate intr-o aplicatie GPS
  • Cort sau sac de bivuac (il prefer pe al doilea datorita greutatii scazute)
  • Izopren sau saltea gonflabila
  • Sac de dormit (temperatura de confort la 0 grade)
  • Doua randuri de haine care se usuca rapid, din material sintetic (sosete, lenjerie, tricouri). Hainele purtate pot fi spalate zilnic, puse la uscat si inlocuite cu cele din rucsac.
  • Doua bluze de polar subtiri (sau una groasa)
  • Pantaloni pentru vant, ce pot fi suprapusi peste colanti (sunt utili in serile si diminetile racoroare sau daca una dintre perechi se uda de la ploaie se va imbraca cea uscata)
  • Jacheta subtire pentru vant, cu gluga
  • Pelerina de ploaie (sunt preferabile cele care acopera si rucsacul)
  • Caciula sau buff si palarie de soare care se leaga sub barbie (altfel o va lua vantul de pe cap)
  • Bocanci de drumetie si slapi sau sandale pentru refugiu (daca bocancii se uda de la ploaie, se vor usca cu glezna in jos si talpa in sus, iar branturile se vor scoate. In tot acest timp se vor folosi slapii)
  • Bete de trekking (optional)
  • Trusa de igiena personala (de preferat produse care sa nu afecteze mediul)
  • Servetele, hartie igienica
  • Recipiente pentru apa (minim 2 litri) si, optional, filtru de apa pentru drumetie
  • Tacamuri, briceag si, optional, cana metalica, oala, aragaz cu butelie, bricheta
  • Medicamente, vitamine si minerale
  • Saci de gunoi
  • Crema cu factor de protectie solara (este obligatorie pentru prevenirea arsurilor cauzate de soare, la altitudine mare)
  • Lanterna frontala si baterii
  • Sfoara pentru rufe si clesti
  • Aparat foto, telefon mobil, baterii externe, incarcatoare
  • Carte, jurnal, pix, creion (in functie de pasiunile fiecaruia)
  • Buletin, portofel.

V-am impartasit din experienta mea de om indragostit de natura, munti si locuri salbatice, de vreo 15 ani incoace, fara a avea o calificare in domeniu. Sper ca acest articol sa va fie de folos, sa va usureze traseul pe Creasta Fagarasului, astfel incat sa va bucurati cat mai mult de natura, de peisaje, de o viata sportiva si plina de aventuri. Daca aveti informatii suplimentare si noutati legate de traseu, refugii, echipament etc., le puteti scrie in rubrica de comentarii. Carari cu soare! Traiti-va visele! 🙂

Puteti descarca traseele si urmari harta aici.

Text si fotografii: Georgiana Modrescu

 

Daca iti plac drumetiile de lunga durata mai poti citi:

Tabara de baza Valea Rea

Cinci zile in Muntii Vrancei

Turul Mont Blanc-ului

Reclame